CE TREBUIE SA STIM DESPRE EPISTAXIS (SANGERAREA NAZALA)

Sangerarea nazala sau epistaxisul este o afectiune intalnita frecvent in practica ORL. Sangerarea nazala este destul de obisnuita la copii.Cel mai frecvent, sangerarea nazala este in cantitate mica sau medie, insa uneori pot exista si sangerari masive.

De obicei sangerarea nazala este anterioara si are loc din zona petei vasculare( vase de sange mici situate la nivelul septului nazal).

Sangerarea nazala posterioara este mai rara, dar mai grava si mai greu de tratat.

Ce poate declansa un epistaxis?

In declansarea unui episod de sangerare nazala pot exista cauze locale sau generale.

Cauze locale:

infectii ale nasului, rinite
corpi straini la nivelul foselor nazale( mai ales la copii)
traumatisme nazale
tumori nazale sau sinusale
perforatie sept nazal
rinite atrofice; cruste nazale
inhalarea de droguri sau alte pulberi
rinolitiaza

Cauze generale:

hipertensiunea arteriala
insuficienta hepatica
insuficienta renala
coagulopatii
vasculopatii
SIDA
sangerarea cu alta localizare, dar care se evidentiaza la nivelul nasului( epistaxis fals): trahee, bronhii,esofag.

Care este tratamentul sangerarii nazale?

Majoritatea episoadelor de epistaxis anterior nu necesita prezentarea la medic, putand fi tratate la domiciliu astfel:

Stati in pozitie verticala cu capul usor aplecat anterior.
Pensarea narii cu ajutorul degetelor, timp de 10-15 minute; aceasta manevra se poate repeta pentru inca 10-15 minute. Daca sangerarea nu se opreste, este necesar un consult ORL.
Daca sangerarea s-a oprit, evitati suflarea nasului
Cereti ajutor medical daca: sangerarea este mare, nu se opreste dupa 20-30 minute, faceti tratament cu anticoagulante, chimioterapie, epistaxisul apare in urma unui traumatism local, suferiti de afectiuni hepatice, renale,hematologice.

Medicul ORL va efectua rapid o anamneza, cu un examen ORL complet pentru evidentierea sediului sangerarii, masurarea tensiunii arteriale. Uneori sunt necesare alte investigatii: teste hematologice cu identificarea grupului sanguin si a Rh-ului (in vederea unei eventuale transfuzii), radiografii, tomografii, consult cardiologic, etc. Oprirea sangerarii nazale se face prin diferite manevre specifice: mese nazale,cauterizare, tamponament nazal anterior si/sau posterior, etc. Uneori se poate ajunge si la tratament chirurgical.